Plictisit de cotidian, prind o pauză şi mă scufund în mine,ajung la compartimentul SUFLET-Departamentul Vise,aleg la întâmplare o uşă şi mă trezesc lenevind pe un scăunel de lemn,la umbra unei căsuţe rustice de lemn,cu obloane la ferestre şi inevitabilele ghivece cu muşcate roşii. Căsuţa este pierdută în mijlocul unei pustietăţi verzi, ici colo câte un copac ţinând umbră unor muşuroaie de cârtiţe.Câte un iepuraş alb,ţopăie fără griji,aiurea, spre o destinaţie incertă.
Mă întind de plăcere, îmi aprind o ţigare, pufăi un norişor albastru, când, observ un punct pe drumul prăfuit de ţară, care vine spre mine…Este un omuleţ slab, îmbrăcat într-un costum negru, pe o bicicletă…Schiţez un zâmbet când observ mişcarea dezordonată a picioarelor subţiri care pedealează parcă în contratimp..
Închid ochii şi mă prefac că dorm…poate trece de mine…nu am chef de conversaţii…
La un moment dat, zgomotul bicicletei se opri..Omuleţul mă învălui cu umbra lui.
Deschid ochii şi descoper în faţa mea, propietarul bicicletei.Un tip slăbuţ,care mă studia atent din spatele unor lentile de ochelari cu rama subţire.
Poseda şi o voce piţigăiată cu care mă interpelă:
- Bună ziua stimate domn…cu supuşenie şi mult respect, vă informez că am sosit să încasez dările,taxele,creanţele,ratele,impozitele,accizele,restanţele şi penalizările dumneavoastră.
Rămân interzis la început,apoi,după fix 30 de secunde îl întreb pe biciclistul piţigăiat cu costum negru şi gulerul prăfuit, care rânjea rece şi profesional la mine:
- - Băi, tu ce pana mea cauţi în visul MEU? Ia-ţi spiţele si dă-ţi singur DELETE…Acesta e un vis privat aşa că….
- - Uşor, uşor domnule contribuabil…sunteţi proprietar de vise,deci rezultă că trebuie să plătiţi!
- - De când?..şi mă scol de pe scaun ameninţător.
- - De când aţi avut norocul să vă naşteţi -explică savant,omuleţul,care şi scoase un registru cu coperţi din piele.
În timp ce-şi răsfoia registrul, îmi aprind încă o ţigară şi încercam să-mi aduc aminte dacă pe uşa visului meu nu cumva scria COŞMAR…
- - Nu nu..nu sunteţi într-un coşmar-spuse omuleţul care adăugă:
- - Ţţţţţţţ, constat cu stupoare că nici taxa pe vis nu este plătită de 6 luni…Deosebit de grav..Acest aspect neplăcut mă face nevoit să vă anunţ cu regret că nu mai puteţi să visaţi pe viitor.Sunteţi înregistrat la Biroul de Credite ca rău platnic..Ţţţţţ.
Acum chiar că mă înfurii:
- - Auzi băi nene,te rog termină cu inepţiile astea..tu nu auzi că visez,că sunt în visul meu personal şi nu vreau să mai aud de taxe,bani, rate şi alte bazaconii de astea?
- - Dar domnule drag, nu este vorba de bani aici…dumneavoastră trebuie să achitaţi cu altceva…
- - Cu ce?
- - Speranţă, sentimente de bunătate şi iubire, dor, fericire…în general tot ce aveţi dvs. mai bun în suflet….
Mă trezesc din vis…transpirat şi cu un gust amar….Realizez pe loc, de ce unii oameni sunt ursuzi,răi,lipsiţi de sentimente…Au sufletul amanetat sau nu şi-au plătit ratele la vise şi când încearcă să spere sau sa iubeasca le apare textul REGRETĂM FONDURI INSUFICIENTE
